Mesaje transmise de către Preasfințitul Părinte Episcop Macarie – 2010

with Niciun comentariu

 

† Macarie
Episcopul Europei de Nord 

„Patriarhia Română: demnitate și responsabilitate. 

Vizitele Patriarhilor României în spațiul scandinav”

În acest an al mântuirii 2010, în care Biserica Ortodoxă Română Comemorează 110 de Autocefalie și 85 de ani de Patriarhat, se cuvine să evocăm vizitele pastorale ale patriarhilor României în spațiul scandinav, un adevărat pelerinaj diasporal și ecumenic prin care au fost întărite comunitățile de credință ortodoxe și relațiile cu Bisericile istorice din nordul Europei.

Patriarhul Miron Cristea, cel dintâi patriarh al României a fost invitat prima oară să viziteze Biserica Suediei, de contemporanul său, Arhiepiscopul de Uppsala, Nathan Söderblom (1866-1931), personalitate marcantă în Biserica luterană a Suediei, (laureat al Premiului Nobel pentru pace), în contextul pregătirii Conferinței ecumenice sau congresului ecumenic, cum a mai fost numit acest eveniment. Această manifestare a fost organizată la Stockholm în perioada 19-30 august 1925, la inițiativa și prin eforturile deosebite ale Arhiepiscopului Söderblom. Atât în Biblioteca Carolina Rediviva a Universității din Uppsala cât și în Arhiva Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din București, se păstrează o corespondență amplă, ținută între Arhiepiscopul de Uppsala, Nathan Söderblom și Mitropolitul primat, iar apoi Patriarhul Miron Cristea, diferiți ierarhi, teologi și membri ai laicatului din Biserica Ortodoxă Română de după primul război mondial, în legătură cu acest moment major din istoria raporturilor bisericești internaționale.

Cu ajutorul Milostivului Dumnezeu am valorificat aceste piese de corespondență, materiale arhivistice inedite, care sunt introduse, în premieră, în circuitul istoriografiei bisericești din România. Patriarhul Miron Cristea n-a putut ajunge în acea perioadă în Suedia, pregătindu-se pentru evenimentul întronizării sale de la 1 noiembrie 1925, în schimb, Biserica Ortodoxă Română a fost reprezentată la Stockholm de o delegație de clerici și teologi, condusă de Mitropoliții Nicolae Bălan al Ardealului și Nectarie Cotlarciuc al Bucovinei.

Patriarhul Iustinian Marina este cel care a reluat legăturile cu Biserica Suediei în anul 1975, când la invitația sa, Arhiepiscopul de Uppsala, Olof Sundby, a vizitat Biserica Ortodoxă Română iar prin această vizită s-au consolidat și mai mult relațiile dintre cele două Biserici. La finalul întâlnirii, Arhiepiscopul de Uppsala a adresat Patriarhului Iustinian invitația de a efectua o vizită de suflet Bisericii suedeze, pentru a cunoaște realitățile religioase din ținuturile scandinave și a întări lucrarea misionară în comunitățile românești din Nordul Europei, organizate din punct de vedere bisericesc, începând cu anul 1971, prin purtarea de grijă a venerabilului patriarh.

Acestei invitații i-a răspuns în anul 1981 noul Patriarh Iustin Moisescu, care a vizitat Suedia în perioada 14-20 octombrie 1981, în fruntea unei delegații compusă din Mitropolitul Teoctist Arăpașu al Moldovei și Sucevei, viitorul patriarh, Episcopul Antonie Plămădeală al Buzăului, părinții Alexandru Ciurea și George Bogdan. Cu acest prilej, delegația patriarhală a fost primită de regele Suediei Carl al XVI-lea Gustaf, au fost vizitate catedralele din Uppsala și Stockholm și  au fost întăriți în unitate și credință românii din parohia Sfântul Mucenic Gheorghe din capitala Suediei.

Acestui important eveniment i-a urmat, în anul 1987, vizita noului întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române, vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist Arăpașu. Vizita s-a organizat ca urmare a invitației Bisericii suedeze adresate Patriarhului Teoctist, ținând seamă de faptul că prima biserică a românilor din Suedia, cea din orașul Malmö era pregătită pentru târnosire. La 27 septembrie 1987 s-a făcut sfințirea acestei biserici de către Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist și Înaltpreasfințiții Părinți Johannes de Helsinki, locum-tenens de Arhiepiscop al Finlandei și al întregii Carelii; Nicolae, Mitropolitul Banatului și Adrian, Arhiepiscopul românilor din Europa Centrală și Occidentală, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi.

În anul 1992, în perioada 2-9 decembrie, Înaltpreasfințitul Părinte Daniel, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, actualul Patriarh al României, a vizitat Suedia, sfințind la 6 decembrie biserica din Göteborg, pe care românii au primit-o de la oficialitățile orașului. Înaltpreasfinția Sa a vizitat cu această ocazie și comunitățile românești din Malmö și Stockholm, unde a avut o serie de întâlniri cu mai mulți oficiali dintre care amintim pe Întâistătătorul Bisericii suedeze, Arhiepiscopul de Uppsala, Bertil Werkström, cel care a primit și vizita Patriarhului Teoctist în anul 1987, și episcopul de Stockholm, Henrik Svennungsson.

La 15 ani de la această vizită, în anul 2007, în urma reorganizării canonice a comunităților din afara granițelor țării, inițiată de noul întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, a fost înființată Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord. Realizarea gândului Preafericirii Sale, nutrit încă din prima zi a întronizării, nădăjduim să-i aducă multe bucurii duhovnicești și împliniri în misiunea grea pe care o asumă cu atâta dăruire. Împreună cu preoții și credincioșii noștri sperăm că Preafericitul Părinte Patriarh Daniel va putea vizita în viitorul apropiat Episcopia noastră Ortodoxă Română a Europei de Nord, prilej binecuvântat de a ne întări în credință și în unitate de slujire misionară.

Cuvântul de binecuvântare al Preasfințitului Părinte Macarie, 

Episcopul Europei de Nord, adresat grupului coral Credo

Grupul Coral Credo al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord, constituit din tineri din eparhie specializați în muzică va sprijini misiunea Bisericii noastre în nordul Europei, transmițând prin autenticele cântece ortodoxe melosul și duhul trăirii vieții sacramentale. Pregătirea pentru marele Praznic al Nașterii Mântuitorului este o ocazie minunată pentru lansarea acestei corale, și astfel, în diferite orașe din Suedia vor fi prezentate mai multe concerte de colinde.

Necesitatea unui grup coral are temeiuri liturgice, pastorale și misionare, purtând în ținuturile scandinave dorul, rugăciunea și bucuria pe care românii, iubitori de credință, de autentic și de frumos, le poartă cu ei în peregrinările lor, cu binecuvântarea lui Dumnezeu.

Cântecele au înfrumusețat dintotdeauna rugăciunea și actul de cult, și au reușit, dincolo de apropierea omului de Dumnezeu, să apropie oameni de semenii lor. În același timp, cei binecuvântați de Dumnezeu cu darul cântului trebuie să înțeleagă că reușita demersului lor depinde foarte mult de asumarea stării de smerenie și ascultare ce face ca dragostea de cânt și râvna personală să îi înalțe duhovnicește pentru a ne face accesibile armoniile trăirilor sufletești izvorâte din legătura dintre teologie și doxologie.

Leave a Reply